Chirurgul Dan Grigorescu, despre riscurile medicinei de la noi. La Brașov sunt internați trei pacienți străini. Nu vorbesc română sau engleză, nu au translatori , deci nu își pot da acordul pentru operații sau tratament

Brașovul s-a umplut în ultimii ani de șantiere. Cum forța de muncă autohtonă este insuficientă, au sosit muncitori din țări exotice. Nu știu română, nici engleză. Trei dintre ei au suferit accidente de muncă și sunt acum în spital. Medicii nu pot vorbi cu ei, nu le pot explica procedurile, deci nu le pot lua acordul. Nu li se cunoaște istoricul medical, iar actul medicul este unul extrem de riscant. 

 „În acest moment, la noi, în secția chirurgie plastică din spitalul de urgență Brașov, sunt internați, printre (și așa prea) mulți alți pacienți, unul din Venezuela, unul din Vietnam și unul din Bangladesh. Toți în calitate de urgențe. Toți în urma unor accidente de muncă, declarate sau nu, după caz. Toți necunoscători de limbă română sau de o alta de circulație. Toți beneficiind de gratuitate a tratamentului, fie prin forța asigurării (declarativ) plătite de angajator, fie prin încadrarea într-una din patologiile de urgență a celor fără asigurare...

Semnificații nou-apărute în cadrul acestei noi paradigme? Gârlă!
1. Pentru că nu sunt asistați de traducători, se încalcă legea consimțământului informat prin imposibilitatea de a-l obține.
2. Tot din lipsă de translatori, medicina, din caracterul ei uman, se transformă în medicină cu caracter cvasi-veterinar (!!!), anamneza smulgându-i pacientului cu privirea goală ațintită în zare, o reacție constând maxim în ochi dați peste cap sau într-o ridicare succesivă de umeri.
3. Paturile ocupate de ei devin indisponibile pentru concetățenii noștri sosiți în UPU la puțin timp după aceștia, puși în situația de a fi trimiși acasă „din lipsă de locuri” sau de a fi „cazați” în alte secții din spital.
4. Accesul la serviciile din ambulatoriu de după externare devine aproape imposibil în lipsa documentelor emise ulterior de medicii de familie, pe care „internaționalii” nu îi au.
5. Ca să nu mai vorbim despre strategia scăderii numărului de paturi/suta de mii de locuitori, care, aplicându-se mecanic în toate zonele țării, nu ține seama de apariția noilor aglomerări de populație „importată”, fie din interiorul țării, dar mai ales din exteriorul ei.

Așa că, începe să devină urgentă o nouă analiză a nevoii de servicii de sănătate publică la nivel național (deci și la Brașov), astfel încât să se cam ia resurse (citește „paturi” de la unii care nu le folosesc și să se aloce celor care au nevoie și nu mai răzbesc!

Că altfel, degeaba îți vor schimba anumite spitale și secții de specialitate caracterul de importanță regională în acela de „importanță mondială”, pentru că în lipsa resurselor vor cădea în genunchi, răpuse de prea multă muncă și de prea puține condiții!

Sau poate greșesc eu?“, a scris medicul Dan Grigorescu pe Facebook.

 

Adauga comentariu