Consecințele încălcării ordinului de protecție provizoriu

Ieșirea dintr-o relație abuzivă sau violentă nu este ușoară, deoarece există temerea că o dată descoperită intenția de către partener, acesta ar putea deveni violent.

Victimele trebuie să știe că întotdeauna există resurse disponibile pentru a ieși dintr-o relație abuzivă, inclusiv adăposturi, chiar și centre de formare pentru a putea găsi un loc de muncă, servicii juridice și de îngrijire a copiilor.

Dacă sunt reclamate acte de violență domestică, pentru verificarea acestora şi în scopul obţinerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, poliţiştii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective. Poliţiştii pot folosi forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional.

Acţiunile poliţiştilor, inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, înregistrările sau fotografiile constituind probe.

Art. 22 al Legii 174/2018 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, reglementează ordinul de protecție provizoriu.

Conform prevederilor, ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent că viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.

Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile (se calculează pe ore, adică are o durată de 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecție provizoriu), una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligaţii sau interdicţii:

  • evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
  • obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  • obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.    

Procurorul din cadrul unității de parchet competente decide cu privire la necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție în termen de 48 ore de la emiterea ordinului de protecție provizoriu.

Posibilii agresori trebuie să aibă în vedere faptul că, în exercitarea atribuţiilor de supraveghere a respectării ordinului de protecţie, organele de poliţie pun în aplicare măsuri de prevenire a nerespectării hotărârii, care pot consta în:

  • efectuarea de vizite inopinate la locuinţa persoanei vătămate,
  • apelarea telefonică de control a victimei/agresorului,
  • solicitarea unor informaţii din partea vecinilor, colegilor de la locul de muncă al victimei/agresorului, de la unitatea de învăţământ frecventată de victimă/agresor sau din partea altor persoane care ar putea furniza informaţii relevante,
  • orice alte modalităţi specifice activităţii poliţieneşti.

În cazul în care se constată sustragerea de la executarea ordinului de protecţie, va fi sesizat organul de urmărire penală. Sesizarea poate fi făcută atât de către victime, cât și de către martori.

Conform prevederilor legale, dacă persoana protejată prin ordinul de protecţie încalcă dispoziţiile acestuia, ea va fi obligată la acoperirea cheltuielilor generate de emiterea şi punerea în executare a ordinului.

Adauga comentariu