Urșii pun stăpânire pe Lacul de la Noua. Două exemplare s-au plimbat în voie azi noapte. Autoritățile nu au soluții deși problema este una veche de peste un deceniu

Mesajele Ro Alert au încins din nou azi nopate telefoanele locuitorilor din zona Lacului de la Noua. Doi urși s-au plimbat în voie în zonă, dar au fugit în pădure până la sosirea echipahelorde jandarmi. Acum două zile s-a întâmplat același lucru. Practic urșii coboară în zonă în căutare de hrană. Acum trei ani un urs a mâncat toată înghețata pe care a găsit-o la un chioșc de pe marginea lacului.

Problemă veche, nicio soluție

Problema urşilor este una veche. Au trecut mai mult de zece ani de când urşii au început să coboare în oraşe. Totul pentru că le era foame. Anul trecut, la Braşov, cinci persoane au fost rănite în urma atacurilor urşilor. În Harghita au fost 16 atacuri. Nimeni nu ştie câţi urşi sunt în fiecare judeţ. La Braşov se vehiculează trei variante: 640, 800 sau chiar 1100.
Soluţii concrete însă nu s-au găsit nici până acum. S-a dus hrană pentru urşi în păduri, dar se pare că nu suficient. Urşii au continuat să vină în oraş, ca şi cum ar merge la Supermarket. Anul trecut în septembrie la Prefectura Brașov a avut loc o dezbatere pe tema urșilor. Singura propunere: împușcarea animalelor. 

Aflată în vizită la Brașov în luna iulie, Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului, a anunțat că a emis ordinul de ministru privind planul de acțiune pentru 140 de urși și că de acum există o modalitate mult mai ușoară pentru a se transmite documentația în vederea emiterii ordinelor de intervenție. Mai departe rămâne ca autoritățile locale să solicite ordine de intervenție în fucție de necesități.

Intervențiile sunt de două tipuri; relocare – care presupune mutarea ursului în altă zonă. În acest caz este nevoie de acceptul zonei în care se face relocarea. Și recoltarea – care presupune omorârea ursului.

Soluțiile altor țări

Urşi nu sunt doar în România, ţară care nu a găsit nicio soluţie. Sunt şi în alte ţări, care s-au gândit înainte să trimită vânătorii cu puştile în pădure. Şi soluţii s-au găsit. Nu însă şi la noi, deşi se pot atrage fonduri europene pentru gestionarea urşilor. 

Cristina Lapis, preşedinta Asociaţiei Milioane de Prieteni, care gestionează cea mai mare rezervaţie de urşi din sud-estul Europei, a vorbit despre soluţiile adoptate în alte ţări. Împuşcarea urşilor nu a fost niciodată luată în calcul. De exemplu, în Canada s-au făcut arii naturale de 5.000-6.000 de hectare în care urşii erau hrăniţi. Mâncarea însă era ascunsă pentru ca animalul să o caute, nu să o ia direct. Nu trebuie să transformăm ursul într-un animal domestic, să îl hrănim ca pe un câine. 

Cum în România s-a defrişat cât s-a putut, iar moda locuinţelor la marginea pădurii a luat amploare, nu trebuie să ne mai mirăm că ne trezim cu ursul în curte, care parcă vine invitat la masă. Se pot face zone tampon în localităţile care sunt la marginea pădurilor. Acolo se poate cultiva porumb şi pomi fructiferi. Aşa urşii vor găsi mâncare şi nu vor mai dat iama în curţile oamenilor. 

O altă întrebare care se pune mereu este : Câţi urşi sunt de fapt în România? Nimeni nu ştie pentru că nimeni nu i-a numărat cum trebuie. Se spune că sunt 5.000, 7.000 sau chiar 10.000, aşa doar din pix. Un urs poate parcurge zeci de kilometri într-o zi, astfel că azi poate fi  în Braşov, iar mâine în Covasna. Există specialişti în SUA care se ocupă exact cu astfel de numărători şi se pot atrage fonduri europene pentru a face o analiză exactă. 

În concluzie: nu ştim câţi urşi avem, dar vrem să îi împuşcăm. Avem grupuri de lucru peste grupuri de lucru şi nici o soluţie concretă în zece ani. 

Sursa foto: observatoruldebrasov.ro

 

Adauga comentariu