Urșii, vecinii noștri. Mai rămâne doar să-i adoptăm, că de scăpat de ei nu scăpăm. Azi noapte, doi urși s-au plimbat din nou printre blocurile din Răcădău

Doi urși au ieșit azi-noapte din nou să ia masa în oraș. S-au plimbat în voie pe strada Jepilor din Răcădău , chiar printre blocuri. Zilnic la Brașov sunt apeluri la 112 care anunță prezența urșilor. Oamenii par să fii acceptat animalele ca pe niște vecini, iar urșii par să nu se mai teamă de oameni.

Trăim ca într-o mare familie, iar de peste un deceniu autoritățile nu au găsit nicio soluție. Nu ne miră din moment ce nu se știe exact nici măcar câți urși sunt la Brașov. Se vechiculau acum un an trei variante: 640, 800 sau chiar 1100. Dar surpriză. Zilele trecute reprezentanții Regiei Pădurilor Kronstadt au anunțat că la Brașov sunt doar 102 urși. Cum s-au împuținat peste noapte nimeni nu știe. Poate au emigrat spre zone mai calde. Dacă tot sunt vecinii noștri, eu zic să îi adoptăm și să trăim într-o mare familie.

Anul trecut, la Braşov, cinci persoane au fost rănite în urma atacurilor urşilor. În Harghita au fost 16 atacuri. Soluţii concrete însă nu s-au găsit nici până acum. S-a dus hrană pentru urşi în păduri, dar se pare că nu suficient. Urşii au continuat să vină în oraş, ca şi cum ar merge la Supermarket. Anul trecut în septembrie la Prefectura Brașov a avut loc o dezbatere pe tema urșilor. Singura propunere: împușcarea animalelor. 

În alte țări se poate, la noi nu

Urşi nu sunt doar în România, ţară care nu a găsit nicio soluţie. Sunt şi în alte ţări, care s-au gândit înainte să trimită vânătorii cu puştile în pădure. Şi soluţii s-au găsit. Nu însă şi la noi, deşi se pot atrage fonduri europene pentru gestionarea urşilor. 

Cristina Lapis, preşedinta Asociaţiei Milioane de Prieteni, care gestionează cea mai mare rezervaţie de urşi din sud-estul Europei, a vorbit despre soluţiile adoptate în alte ţări. Împuşcarea urşilor nu a fost niciodată luată în calcul. De exemplu, în Canada s-au făcut arii naturale de 5.000-6.000 de hectare în care urşii erau hrăniţi. Mâncarea însă era ascunsă pentru ca animalul să o caute, nu să o ia direct. Nu trebuie să transformăm ursul într-un animal domestic, să îl hrănim ca pe un câine. 

Cum în România s-a defrişat cât s-a putut, iar moda locuinţelor la marginea pădurii a luat amploare, nu trebuie să ne mai mirăm că ne trezim cu ursul în curte, care parcă vine invitat la masă. Se pot face zone tampon în localităţile care sunt la marginea pădurilor. Acolo se poate cultiva porumb şi pomi fructiferi. Aşa urşii vor găsi mâncare şi nu vor mai da iama în curţile oamenilor. 

 

 

Adauga comentariu