Ce planuri are Primăria pe platforma Rulmentul

Reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului (INP) și primarul Allen Coliban au prezentat rezultatele studiului de fundamentare pentru identificarea resursei culturale și a potențialului de (re)conversie a platformei industriale Rulmentul. Zona este în paraginî de ani buni, după ce Primăria a primit terenul în contul datoriilor pe care le avea fosta uzină.

,Nu putem vorbi despre o regenerare urbană adevărată a unui sit industrial fără să înțelegem mai bine istoria acestor locuri. Pentru că vorbim de o istorie de aproape o sută de ani. Vorbim de hale care vin din perioada interbelică și sunt fostele hangare de IAR 80. Rulmentul păstrează, în mod distinct și destul de clar, toate etapele arhitecturale și industriale prin care această platformă a trecut în ultimul secol. Este important să înțelegem istoria aceasta, să înțelegem care clădiri și care elemente păstrează o valoare patrimonială, dar și o valoare istorică, iar tot ceea ce înseamnă reconversia întregii platforme trebuie să pornească de la acest fundament, un fundament corect. Considerăm că aceasta este varianta cea mai bună și cea care ne va da soluția optimă de reconversie a întregii zone industriale Rulmentul. Vorbim de peste 30 de hectare de hale și spațiu verde. Studiul pe care l-am comandat și pe care l-am recepționat din partea Institutului Național al Patrimoniului cuprinde întregul ansamblu de clădiri, atât din zona cea mai amplă, care este proprietatea municipiului, cât și o zonă cu proprietăți private și consider că este foarte important când vorbim de reconversie să identificăm clădirile valoroase, indiferent de proprietar, și să le să le dăm o nouă viață, să le protejăm, să le punem în justă valoare. Următoarea etapă este organizarea unui concurs de soluții, care va fi cu mai multe livrabile, unul dintre ele va fi Planul Urbanistic Zonal, altul va fi studiu de fezabilitate, sunt elementele de care avem nevoie pentru a fundamenta în mod corect investiția cu privire la această reconversie. Facem toate etapele cu respectarea legii și în cel mai scurt timp cu putință. Următoarea etapă va fi cea a temei de proiectare pentru concursul de soluții pe care o vom avea în consultare publică în vara aceasta”, a declarat primarul Allen Coliban.

O parte din clădiri vor fi păstrate

În urma analizei realizate de specialiștii INP, aceștia au constat că păstrarea anumitor clădiri ar aduce avantaje din punctul de vedere al istoriei industriei brașovene, dar și din punct de vedere economic și social pentru comunitatea brașoveană, pentru că în aceste spații s-ar putea amenaja o serie de facilități culturale, sportive, educaționale, de petrecere a timpului liber.

,,Toată această structură este încă în bună stare. Lucrurile astea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Funcțiunile pe care le poate primi un astfel de spațiu sunt multe, de la culturale, sport, de recreere și de ce nu, business, servicii, educație etc. Era nevoie de un astfel de studiu pentru că altfel, înțeleg că scenariul pentru care se optase era cel de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri, 90% la sută, practic. (...) De altfel, s-au invocat sumele alocate pentru această transformare în parc și acestea nu erau suficiente nici măcar pentru demolare. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolez ceva ce poți să reutilizez? Cheltuiesc foarte mult, las amprentă de carbon cu demolarea”, a precizat directorul adjunct INP, arh. Irina Iamandescu.

Evaluarea clădirilor de pe fost platformă industrială s-a făcut ținând cont de mai mulți factori, astfel încât concursul de soluții să plece de la niște premise concrete. Specialiștii de la INP au analizat fiecare obiectiv ținând cont de valoarea istorică și cea urbanistică, de semnificația pentru patrimoniul tehnic și industrial, de valoarea de raritate-unicitate și de valoarea memorial-simbolică.

Cele mai importante clădiri din punct de vedere istoric aflate pe fosta platformă Rulmentul sunt cele 6 hangare construite pentru Flotila 1 Bombardament, la sfârșitul anilor ‘30, de dimensiunile cele mai mari din România și construite doar în două localități. Ele deserveau aerodromul amenajat între aceste hangare și fosta fabrică de avioane IAR, care funcționa în acea perioadă pe fost platformă Tractorul.

,,Flotila 1 de bombardament a fost construită la sfârșitul perioadei interbelice. S-a început la sfârșitul anului 1936, s-a lucrat pe parcursul anilor următori și era gata la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele mai importante construcții de pe amplasament erau cele șase hangare. Erau două tipuri diferite: patru hangare mici, cu deschidere de 50 de metri, care în interior nu aveau nici un punct de sprijin. Mai erau două hangare de dimensiuni mai mari, care aveau deschidere de 100 de metri. S-au construit astfel de hangare doar în două orașe din țară. Modelul mai redus ca dimensiune s-a construit pe mai multe aerodromuri. Față de ceea ce se vede acum, inițial, pe fațada principală era un gol de dimensiuni foarte mari care se închidea cu porți metalice care rulau, astfel încât să se poată introduce aparatele de zbor și scoate pe aerodrom, care era în fața hangarelor construite unul după celălalt. În momentul în care flotila a fost desființată și locul ei a fost luat de uzina de reparat material volant, hangarele au fost transformate în ateliere. S-au făcut niște minime modificări pentru adaptarea la noua funcțiune, s-au scos porțile metalice, s-au închis golurile. Modificări mai ample s-au făcut după ce s-a înființat Uzina Rulmentul, în 1959. Au început să se construiască anexe, astfel încât să funcționeze linia de producție, și extinderi de construcție au fost pe toată perioada de funcționare a platformei Rulmentul. Hangarele 5 și 6 sunt două astfel de situații. În anii '80, pe latura principală a hangarului 5 s-a construit un alt spațiu de producție, la fel de amplu aproape ca hangarul propriu-zis, și o situație similară întâlnim la hangarul 6, care a fost extins în mai multe etape, o primă fază la sfârșitul anilor '60, după care a existat o etapă contemporană probabil cu cea în care a fost realizată extinderea hangarului 5”, a explicat arhitectul Ioana Petrescu.

Odată cu finalizarea acestui studiu, Municipalitatea va elabora tema de proiectare și documentația necesară pentru organizarea unui concurs de soluții, în cadrul care va da imaginea exactă a celui mai bun scenariu de reconversie a acestei zone. Totodată, câștigătorul concursului va trebui să elaboreze studiul de fezabilitate și planul urbanistic zona, pentru a putea fi identificate cele mai bune soluții de finanțare a lucrărilor de amenajare a acestei zone.

 

Adauga comentariu