Ce trebuie să vedeți neapărat dacă vizitați Castelul Bran sau cetățile Făgăraș sau Râșnov

Cetatea Făgăraș a avut o ascensiune majoră în ultimii ani depășind 150.000 de vizitatori pe an. Aici se poate vedea temutul instrument de tortură Fecioara de Fier, o cuşcă de metal, care avea în interior un sistem cu mai multe cuţite. În momentul în care cuşca era închisă, ţepuşele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cum scopul era ca victima să sufere cât mai mult, sistemul de ţepuşe era construit în aşa fel încât să nu ucidă instantaneu. Cuţitele străpungeau picioarele, mâinile, pieptul şi chiar ochii persoanei condamnate. Legenda spune că putea dura şi două zile până când cel rănit îşi dădea sfârşitul după chinuri groaznice. Practic, cel torturat sângera până murea.

O altă mare atracţie a cetăţii este garda formată din zece străjeri (pedestraşi cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi vor face schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică la ora 12.00. Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt copii fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul cetăţii din Făgăraş. 

Acum trei ani a fost redeschisă pentru prima dată după 50 de ani sala tronului, care are mai multe încăperi şi este impresionantă. A fost amenajată aşa cum a fost ea în perioada de glorie a edificiului. Aici au fost primiţi zeci de regi şi regine din toată lumea. Au fost aduse 67 de zilţuri şi candelabra toate aparţinând stilului renascentist. Tot mobilierul a fost făcut la comandă. 

Pe lângă atracţiile noi, cetatea are o istorie de peste 600 de ani. A fost preferata Doamnei Stanca soţia lui Mihai Viteazu care a ţinut aici celebrele baluri medievale, dar a fost şi o temută închisoare comunistă. Turiştii pot vizita acum 40 de încăperi. Biletul de intrare costă 15 lei pentru adulţi şi 7 lei pentru copii şi elevi. Cetatea este deschisă zilnic între orele 10.00 şi 19.00.  

Misterul fântânii de 147 de metri adâncime

Cetatea Râșnov este un alt obiectiv de neratat care are peste 500.000 de turiști pe an.  Cel mai mare mister de la Râşnov este ţesut în jurul fântânii din cetate despre care legendele spun că ar avea 147 de metri adâncime, adică aproximativ cât un bloc cu 50 de etaje. Despre ea se mai spune că ascunde o mare comoară, dar nimeni nu se încumetă să coboare atât de adânc în subteran pentru a vedea dacă comoara există sau nu. Că fântâna există nu există niciun dubiu, dar este încă un mister cât de adâncă este şi dacă ascunde sau nu comori. Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi.

Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri prizonierii au fost eliberaţi. Datele istorice confirmă faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640, dar că fântâna are doar 75 de metri adâncime. Fântâna încă există şi poate fi admirată de turişti. Cetatea se poate vizita între orele 10.00 și 17.00, iar intrarea costă 10 lei.

Prima menţiune documentară despre cetatea Râşnov datează din anul 1335 când, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetate, care fiind puternic fortificată a rezistat atacurilor, salvând viaţa locuitorilor refugiaţi între zidurile ei. Cetatea Râşnov este unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni a începutul sec. al XIII-lea.

Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. Dată fiind importanţa trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar şi după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară încredinţând fortificaţia de la Râşnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. În anul 1427, împăratul Sigismund de Luxembrug a vizitat cetatea Râşnov, pe care a trecut-o în administrarea comunităţii locale, căreia i-a acordat rangul de târg. 

Tunelul Timpului de la Bran

Tunelul secret de la Castelul Bran a fost construit în 1930 la ordinul Reginei Maria pentru a uşura parcurgerea de către regina bolnavă de artrită a drumului dintre castel şi parcul unde îi plăcea să se relaxeze. Accesul se făcea prin vechea fântână din curtea interioară a castelului, unde a fost montat un lift electric cu ajutorului căruia Regina Maria putea coborî 30 de metri în subteran. După ce s-a construit liftul, la baza fântânii a fost săpat un tunel orizontal în stâncă, realizându-se legătura cu Parcul Regal al reşedinţei. Tunelul are 40 de metri lungime, iar Regina Maria putea ajunge mai repede în parcul castelului, unde îi plăcea să citească.  

Administratorii Castelului Bran au decis să reamenajeze tunelul şi să îl pună la dispoziţia turiştilor. Aceștia urcă într-un lift cu o capacitate de cinci persoane, coboară 30 de metri sub pământ tot prin vechea fântână, iar apoi parcurg la pas tunelul de 40 de metri lungime pentru a ajunge în parcul regal. Călătoria cu liftului durează 56 de secunde. Investiţia s-a ridicat la 1 milion de euro.

Tunelul nu este unul simplu, iar traversarea lui este o adevărată experienţă multimedia. De-a lungul său sunt mai multe holograme care vor prezenta Castelul Bran de-a lungul istoriei sale. Turiştii se întâlnesc cu Regia Maria, Principesa Ileana sau Vlad Ţepeş. În momentul în care vizitatorul ajunge în dreptul hologramelor, acestea prind viaţă, se mişcă, urmăresc turiştii cu privirea sau le fac cu mâna. În tot acest timp, printr-un ghid audio, vizitatorii află informaţii despre personaje.  Din peisaj nu putea lipsi nici contele Dracula care le oferă vizitatorilor o experienţă ne neuitat. La final, tot cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, turiştii pot face o poză cu personajele istorice, cu Dracula, iar pe fundal va apărea imeginea Castelului Bran. 

Turiştii sunt avertizaţi înainte să înceapă turul că vor intra într-un spaţiu îngust, cu lumini şi zgomote puternice. Călătoria nu este recomandată celor care suferă de claustrofobie, dar nici persoanelor care suferă de epilepsie fotosensibilă deoarece li se poate declanşa o criză. Biletul de intrare în tunel costă 25 de lei, separat de cel de vizitare al castelului care este 40 de lei. Copiii cu vârsta de până la 7 ani au intrare gratuită. 

 

Adauga comentariu