Cetatea Rupea, fortăreața readusă la viață dintr-o ruină

Cetatea Rupea este una dintre cele mai vechi fortificaţii din judeţul Braşov. Impunătoarea fortăreaţă a ajuns însă o ruină în anii comunismului. Fiecare iarnă care a trecut a săpat adânc în zidurile cetăţii, astfel că, în 1990, majoritatea zidurilor erau distruse. Problemele au continuat şi în următorii 15 ani, când din cele patru turnuri nu a mai rămas decât unul singur. Drumul până la fortăreaţă s-a surpat şi el, astfel că Cetatea Rupea a rămas izolată pe dealul din localitate.

Începând cu anul 2002, edilii din localitate, dar şi cei de la Consiliul Judeţean Braşov au început să caute finanţare pentru a-i reda cetăţii farmecul de altădată. În toamna anului 2009 a venit şi finanţarea, în total 32 de milioane de lei. Trei ani au durat lucrările de restaurare: s-au refăcut zidurile exterioare, dar şi cele patru turnuri. Pentru ca turiştii să ajungă uşor la cetate, s-a construit un nou drum modern şi asfaltat, o parcare de 110 locuri, dar şi una specială, pentru autocare. La Cetate este acum şi un centru de informare turistică. Forţăreaţa este iluminată pe timpul nopţii, astfel că priveliştea din drumul naţional este una superbă.

Cetatea Rupea este acum punctul major de atracţie pentru turiştii care vin în zonă. Este deschisă publicului, zilnic, în intervalul orar 10.00 – 20.00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Cetatea este situată la 70 de kilometri de Braşov, pe DN 13, spre Sighişoara. Este vizibilă din drumul naţional, astfel că intrarea spre obiectivul turistic nu poate fi ratată.

O plimbare pe un tărâm din alte secole

Cetatea Rupea a avut un dublu rol: de apărare şi administrativ. „Cetatea este atestată documentar de la 1324, sub numele de Kuholm, şi a servit ca ultim refugiu al saşilor răsculaţi împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Actuala cetate cuprinde trei curţi construite între secolele al XIII-lea şi al XVII-lea, extindere determinată de creşterea demografică. A fost atât cetate de apărare, cât şi una cu rol administrativ, de scaun săsesc. „Se crede că actuala cetate se află pe locul unei vechi fortificaţii dacice, ceramica descoperită aici atestând prezenţa dacilor în acest spaţiu“, a declarat profesorul Nicolae Şoancă.

Odată pătrunşi în fortăreaţă, turiştii pot admira şi vizita cele patru turnuri impunătoare. Turnul Porţii avea rol de apărare şi este prevăzut cu guri de scurgere a păcurii. În faţa lui a existat un şanţ adânc care îi impiedica pe atacatori să ajungă la cetate. Turnul Slăninii este şi el o atracţie. Aici erau depozitate rezervele de hrană. Pe ferestrele din piatră se pot vedea cârligele de care era atârnată slănina pentru a fi ţinută la rece pe perioada iernii. Turnul Slujitorilor este cel în care stăteau străjerii care păzeau cetatea, dar şi toţi supuşii în vremea asediilor. Cel mai puternic turn este cel al Cercetaşilor. Este cel mai înalt şi are trei niveluri. Din acest turn, turiştii au o panoramă superbă. În Cetatea Rupea mai pot fi descoperite cele 100 de încăperi din piatră, dar şi o fântână de 41 de metri adâncime care datează de la 1613.


 

Adauga comentariu