Planul de îmbunătățire a calității aerului din județul Brașov în perioada 2018 – 2022 s-a făcut cu date de referință vechi din 2013. Soluțiile propunse, doar niște proiecte culese de la Primării

Calitatea aerului este o temă deja viu discutată, la care Brașovul nu stă deloc bine. Știm situația Municipiului Brașov cu poluarea provenită de la groapa de gunoi ecologică și cu poluarea rezultată din trafic, în special cu particula PM10.

Acum vedem că și Consiliul Județean Brașov este interesat de acest subiect și are pe ordinea de zi a ședinței de mâine, 28 noiembrie, aprobarea „Planului de Menținere a Calității Aerului în Județul Brașov 2018 – 2022”.

Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Brașov vine ca urmare a faptului că România trebuie să transpună în legilația proprie prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind caliatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Consilul Județean are obligația de a face un astfel de plan și conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Planul a fost realizat în baza Studiului de Calitate a Aerului în Județul Brașov realizat de Eco Simplex Nova SRL în 2016. Forma finală a  Planului de Menținere a Calității Aerului în Județul Brașov 2018 – 2022 a fost predată în luna septembrie 2018. Demersul a fost inițiat în 2015.

Planul are și avizele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și al Comisiei Tehnice, dar și acordurile câtorva primării din județ.

Analiza situaţiei privind calitatea aerului la momentul iniţierii planului are ca date de referință cifrele la nivelul anului 2013 culese prin 6 stații: BV1-Calea București, BV2-Castanilor, BV3-Gării, BV4-Sânpetru, BV5-Vlahuță și EM1-Fundata.

Plan nou cu date vechi

Iese în evidență că în perioada 2015-2018 s-a realizat evaluarea situației calității aerului pentru Județul Brașov cu date de la nivelul anului 2013 provenind de la 4 stații din municipiul Brașov, una din Sânpetru și una din Fundata. Doar în unele cazuri s-au folosit date și din anii 2014-2016 De aici se și ridică întrebarea dacă planul rezultat este unul relevant? De asemenea, de ce nu a fost actualizat planul cu toate datele și după 2013, în condițiile în care APM Brașov face măsurători în fiecare an?

Evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier s-a realizat prin tehnici de modelare având ca an de referință 2013:
A) La nivel de județ și Aglomerarea Brașov pentru următoarele tipuri de surse și activități:
− surse staționare – industrie inclusiv producere energie termică și electrică
− surse mobile – transport rutier
− surse de suprafață – energie – consum rezidențial și instituțional (consum combustibili – gaz natural, GPL, cărbune/ lemn)
B) La nivel de UAT-uri, respectiv : municipiile Săcele, Făgăraș și Codlea și orașele Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav și Predeal. Victoria pentru:
− surse staționare - industrie inclusiv producere energie termică și electrică.

Evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier având ca an de referință 2013 s-a realizat pentru:
− surse staționare - industrie inclusiv producere de energie termică și electrică
− surse de suprafață - energie – consum rezidențial – gaz natural, GPL, cărbune/ lemn
− surse de suprafață- agricultură
− surse mobile – transport.

Ariile cu sensibilitate în ceea ce privește expunerea populației sunt conturate în vecinătatea:
- obiectivelor industriale cu potențial ridicat de emisii;
- obiectivelor de gestionare a deșeurilor;
- artere cu trafic intens;
- stații de epurare ape uzate.

Măsurile propuse sunt culese de pe la Primării

În continuare măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condiţiile unei dezvoltări durabile. Pentru mai multe consultați Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Brașov 2018 – 2022.

În continuare, în imaginile de mai jos, prezentăm, câteva din măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condiţiile unei dezvoltări durabile. 

Pentru mai multe consultați Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Brașov 2018 – 2022.

Adauga comentariu