Proiectul Parcului Național Munții Făgăraș folosit electoral generează conflicte între inițiator și proprietarii de păduri din Țara Făgărașului

ALDE Brașov și proprietarii de păduri din Țara Făgărașului, reprezentați de doamna Șandru Mariana, aduc acuzații Fundației Carpathia cu privire la proiectul Parcului Național Munții Făgăraș. Atât Alde, cât și doamna Șandru, spun că Fundația Carpathia urmărește exploatarea resurselor minerale și că ceea ce face Fundația este un atac la proprietatea românilor.

Daniel Zamfir, senator ALDE, a precizat că „nu avem de-a face cu niște filantropi, ca să fie foarte clar. Știți foarte bine că în momentul în care devii proprietar pe acele suprafețe de teren o să ai și dreptul să exploatezi și resursele. Chiar credeți că nu înțelegem că aceasta este miza, exploatarea resurselor?”

Doamna Șandru a precizat că „noi o să cerem Guvernului o lege care să pună la punct vânzarea de terenuri către cetățeni străini, pentru că nu ni se pare normal ca Fundația Carpathia să ne spună că nu mai avem voie. Ei caută breșe în statutul composesoratelor ca să poată să se imixtioneze în acea comunitate, după care, pentru că au putere financiară, pot să cumpere mai mult.”

Față de acuzații aduse Fundația Carpathia face următoarele precizări:

„Cumpărare

Pădurile aflate în protecția grupului CARPATHIA sunt cumpărate direct de la proprietari privați, persoane care au dorit să vândă, la un preț corect al pieței, similar cu cel oferit de alte persoane interesate (exploatatori).  Proprietarul privat interesat să înstrăineze imobilul aflat în proprietatea să, este obligat prin lege să solicite Statului român manifestarea dreptului de preemțiune (Statul este primul care are drept de cumpărare a imobilelor fond forestier) și obține, de cele mai multe ori, posibilitatea legală de a înstrăina imobilul, respectiv de a încheia valabil actul de vânzare-cumpărare. Doar dacă Statul român, care deține întâietate, nu cumpără pădurea, în acel moment proprietarul privat poate înstrăina bunul altei părți interesate.  

 Restricții

Dintr-un total de peste 22.000 ha avem îngrădite două proprietăți de mai puțin de un hectar, unde FCC a plantat arbori pentru a restaura galeriile de anin originale, care au existat de-a lungul râului Dâmbovița. Împrejmuirea a fost necesară, deoarece animalele domestice aflate pe drumul lor spre pășunile alpine, ar distruge altfel aceste plante tinere. FCC a mai realizat o împrejmuire de 400 m de gard de-a lungul unei pășuni alpine pentru o pădure de 60 ha, care a fost în mod ilegal tăiată în 2008, ulterior plantată de FCC (în 2013) şi în care animalele domestice intrau în mod regulat şi o distrugeau. Am mai instalat un gard lung de 4 km pe Valea Domogled, unde FCC a cumpărat cea mai mare suprafață de pădure tăiată ras: 106 ha. În 2018 și 2019 am replantat-o, dar, pentru că în vecinătate sunt ciobani crescători de animale domestice, am restricționat accesul în aceeasta zona, pentru a-i da o șansă noii păduri să crească. De altfel, pășunatul în fondul forestier este ilegal, fiind interzis prin Codul silvic.

În ceea ce privește restricțiile în parcurile naționale din România, există exemple multiple (Piatra Craiului, Retezat, Cozia etc) unde se practică pășunatul, utilizarea resurselor (ciuperci, fructe de pădure, exploatare forestieră) sau unde se pot desfășura activități turistice, pe trasee. Așadar, din persepectiva unui potențial parc național, restricțiile nu ar putea fi impuse peste voința proprietarilor, mai ales când aceștia sunt implicați direct în procesul de desemnare (conform reglementărilor privind înființarea unui parc național).

Minerit

Conform Legii minelor 85/2004, Art. 1 resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării și al platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internațional și reglementărilor din convențiile internaționale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. 

FCC nu are legal posibilitatea să exploateze zăcăminte și nu are interes că acest lucru să se întâmple. Într-o pădure în conservare nu faci exploatare forestieră, vânătoare sau excavări. ”

Fundația a fost acuzată și că pune „restricții și nu mai poți să dispui de proprietatea ta, ești dispus să o vinzi și ei sunt dispuși să o cumpere, pentru a deveni proprietari pe cât mai multe suprafețe din Munții Făgăraș.” Față de aceste interdicțiiFundația Carpathia a răspuns următoarele: „În procesul de desemnare al unui parc național, trebuie stabilite anumite necesități ale populației locale: asigurarea lemnelor de foc, asigurarea zone tampon pentru dezvoltare sau desfășurarea activităților existente (cum ar fi păstoritul, care este permis în parcuri naționale, conform OUG 57/2007 art. 22 alin. 6 la pag. 22).

Un parc național trebuie înființat într-un mod democratic și prin discuții legate de reguli, de suprafața protejată sau cea de dezvoltare. Singurele limite care există sunt cele alte siturilor Natura 2000, dar, cu siguranță acestea nu vor fi limitele unui viitor parc. Aproximativ 60% din proprietate este a Statului român, iar restul se împarte între Primării, obști/composesorate și alți proprietari privați. Din păcate, până acum ariile protejate din România au fost înființate de sus în jos, fără consultarea populației locale și din acest motiv oamenii sunt sceptici pe bună dreptate. Asta nu exclude ca procesul să fie invers și să pornească mai întâi de la un dialog cu oamenii din comunitățile locale.

Eco-turismul este sectorul cu cea mai mare dezvoltare din industria turismului, cu o creștere anuală de 20% în ultimii 10 ani. Aproape 25% din cifra de afaceri a turismului este realizată prin eco-turism. România are toate ingredientele necesare să devină destinația numărul 1 de eco-turism din Europa. Iar munții Făgăraș au potențialul de a deveni cel mai important parc național acoperit de păduri din Europa.”

Adauga comentariu