Șapte cetățeni nigerieni și un român sunt acuzați de înșelăciune și spălare de bani prin metoda scrisoarea nigeriană

Scrisoarea nigeriană este o metodă prin care escrocii abordează victimele pe internet, susțin că doresc o relație amoroasă, după care le cer bani. Odata ce primesc banii, dispar la fel de repede cum au apărut.

Șase inculpaţi (cinci nigerieni și un român), aflaţi în stare de reţinere, au fost prezentaţi, cu propunere de arestare preventivă, judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brașov, care a admis propunerea procurorilor. Un al șaptelea suspect, tot nigerian., a fost reținut aseară.

„Din referatul cu propunere de arestare preventivă a rezultat faptul că, mai multe persoane au depus sume mari de bani în conturile ce le-au fost indicate sub diferite pretexte, fiind victimele infracțiunii de înșelăciune prin metoda „scrisoarea nigeriană”, una dintre cele mai frecvente înșelătorii comise prin intermediul internetului. Ea se bazează pe încrederea celor care se lasă abordați, de obicei oameni fără prea multă experiență pe internet, subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) și care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea/păstra legătura amoroasă. Datorită avansului tehnologic și aplicațiilor de ultimă generație accesibile gratuit de pe internet direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă scrisorile nigeriene au devenit tot mai sofisticate deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei și comunică prin intermediul unor aplicații criptate precum WhatsApp și Messenger Facebook, ceea ce face îngreunează mult atât identificarea infractorilor cât și dovedirea faptelor lor.

Sumele de bani obținute de la victimele credule nu sunt însușite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare și nebancare (așa-numitele „conducte”), folosindu-se diferite justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparență de legalitate a încasării finale și o credibilitate sporită a provenienței sumei de bani dintr-o operațiune reală de către dobânditorii subsecvenți până la beneficiarul final“, se arată în comunicatul procurorilor.

 

 

Adauga comentariu